Sfanta Liturghie - Liturghia Catehumenilor

Sfintele usi sunt deschise si perdeaua ridicata. Diaconul, stând în fata usilor împaratesti zice cu glas mare:

Diaconul: Binecuvânteaza, parinte.

Preotul, având capul descoperit, ia Sfânta Evanghelie cu amândoua mâinile, o ridica putin si face semnul Sfintei Cruci pe sfântul antimis, începând cu capatul de sus, apoi cu cel de jos, la stânga si la dreapta zicând:

Preotul: Binecuvântata este împaratia Tatalui si a Fiului si a Sfântului Duh, acum si pururea si în vecii vecilor.

Preotul închide sfintele usi, iar diaconul zice ectenia mare. Daca nu este diacon o zice preotul din altar.

• Ectenia Mare

Diaconul: Cu pace Domnului sa ne rugam.

În timpul ecteniei mari strana raspunde dupa fiecare ectenie de cerere.

Strana: Doamne miluieste.

Diaconul: Pentru pacea de sus si pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului sa ne rugam.

Pentru pacea a toata lumea, pentru buna starea sfintelor lui Dumnezeu Biserici si pentru unirea tuturor, Domnului sa ne rugam.

Pentru sfânta biserica aceasta si pentru cei ce cu credinta, cu evlavie si cu frica de Dumnezeu intra într-însa, Domnului sa ne rugam.

Pentru Prea Fericitul Parintele nostru (N) Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pentru (Înalt-) Prea Sfintitul (Arhi-) Episcopul (si Mitropolitul) nostru (N), pentru cinstita preotime si cea întru Hristos diaconime, si pentru tot clerul si poporul, Domnului sa ne rugam.

Pentru (aici se pomeneste Cârmuirea tarii, dupa îndrumarile Sfântului Sinod), Domnului sa ne rugam.

Pentru sfânt locasul acesta, tara aceasta si pentru toate orasele si satele si pentru cei ce cu credinta locuiesc într-însele, Domnului sa ne rugam.

Pentru buna-întocmire a vazduhului, pentru îmbelsugarea roadelor pamântului si pen tru vremuri pasnice, Domnului sa ne rugam.

Pentru cei ce calatoresc pe ape, pe uscat si prin aer, pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, pentru cei robiti si pentru mântuirea lor, Domnului sa ne rugam.

Aici se pot adauga si alte ectenii pentru felurite cereri.

Pentru ca sa fim izbaviti noi, de tot necazul, mânia, primejdia si nevoia, Domnului sa ne rugam.

Apara, mântuieste, miluieste si ne pazeste pe noi, Dumnezeule, cu harul Tau.

Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, marita stapâna noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si pururea Fecioara Maria, cu toti sfintii sa o pomenim.

Când strana cânta Preasfânta Nascatoare..., preotul zice încet rugaciunea antifonului întâi.

Strana: Preasfânta Nascatoare de Dumnezeu miluieste-ne pe noi.

Diaconul: Pe noi însine si unii pe altii si toata viata noastra lui Hristos Dumnezeu sa o dam.

Strana: Tie, Doamne.

• Rugaciunea Antifonului întâi

Preotul: Doamne Dumnezeul nostru, a Carui stapânire este neasemanata si slava neajunsa, a Carui mila este nemasurata si iubire de oameni negraita, Însuti Stapâne, dupa milostivirea Ta, cauta spre noi si spre sfânta biserica aceasta, si fa bogate milele Tale si îndurarile Tale cu noi si cu cei ce se roaga împreuna cu noi. Cu glas tare, preotul zice ecfonisul:

Preotul: Ca Tie se cuvine toata slava, cinstea si închinaciunea, Tatalui si Fiului si Sfântului Duh, acum si pururea si în vecii vecilor.

Strana: Amin.

Strana cânta acum antifonul întâi. La încheierea antifonului, diaconul sta din nou înaintea sfintelor usi, îsi ridica orarul si zice ectenia mica.

• Ectenia Mica

Diaconul: Iara si iara cu pace, Domnului sa ne rugam.

Strana: Doamne, miluieste.

Diaconul: Apara, mântuieste, miluieste si ne pazeste, pe noi, Dumnezeule, cu harul Tau.

Strana: Doamne miluieste.

Diaconul: Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, marita stapâna noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si pururea Fecioara Maria, cu toti sfintii sa o pomenim. Când strana cânta Preasfânta Nascatoare..., preotul zice încet rugaciunea antifonului îal doilea.

Strana: Preasfânta Nascatoare de Dumnezeu miluieste-ne pe noi

Diaconul: Pe noi însine si unii pe altii si toata viata noastra lui Hristos Dumnezeu sa o dam.

Strana: Tie, Doamne.

• Rugaciunea Antifonului al doilea

Preotul: Doamne Dumnezeul nostru, mântuieste poporul Tau si binecuvânteaza mostenirea Ta; plinirea Bisericii Tale o pazeste, sfinteste pe cei ce iubesc podoaba casei Tale, Tu pe acestia îi prea mareste cu dumnezeiasca puterea Ta si nu ne lasa pe noi, cei ce nadajduim întru Tine. Cu glas tare preotul zice ecfonisul.

Preotul: Ca a Ta este stapânirea si a Ta este împaratia si puterea si slava, a Tatalui si a Fiului si a Sfântului Duh, acum si pururea si în vecii vecilor.

Strana: Amin.

Strana cânta acum antifonul al doilea. La încheierea antifonului, diaconul sta iarasi în fata icoanei Nascatoarei de Dumnezeu, ridica orarul si zice ectenia mica.

inapoi Ectenia Mica

Diaconul: Iara si iara cu pace, Domnului sa ne rugam.

Strana: Doamne, miluieste

Diaconul: Apara, mântuieste, miluieste si ne pazeste, pe noi, Dumnezeule, cu harul Tau.

Strana: Doamne miluieste.

Diaconul: Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, marita stapâna noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si pururea Fecioara Maria, cu toti sfintii sa o pomenim.

Când diaconul intra în altar pe usa dinspre miazazi, sta la locul sau la sfânta masa si se înclina în fata preotului, în timp ce preotul zice rugaciunea antifonului al treilea.

Strana: Preasfânta Nascatoare de Dumnezeu miluieste-ne pe noi

Diaconul: Pe noi însine si unii pe altii si toata viata noastra lui Hristos Dumnezeu sa o dam.

Strana: Tie, Doamne.

• Rugaciunea Antifonului al Treilea (Fericirile)

Preotul: Cel ce ne-ai daruit noua aceste rugaciuni obstesti si împreuna-glasuite, Cel ce si la doi si la trei, care se unesc în numele Tau, ai fagaduit sa le împlinesti cererile, Însuti, si acum, plineste cererile cele de folos ale robilor Tai dându-ne noua, în veacul de acum, cunostinta adevarului Tau, si în cel ce va sa fie, viata vesnica daruindu-ne.

Cu glas tare, preotul zice ecfonisul:

Preotul: Ca bun si iubitor de oameni esti si Tie slava înaltam, Tatalui si Fiului si Sfântului Duh, acum si pururea si în vecii vecilor.

Strana: Amin.

În timp ce strana cânta antifonul al treilea sau Fericirile, preotul si diaconul fac trei închinaciuni înaintea Sfintei Mese. Preotul ridica Sfânta Evanghelie si o da diaconului. Diaconul merge înaintea preotului în jurul altarului. Ei ies pe usa dinspre miazanoapte si se opresc în mijlocul bi sericii.

• Vohodul mic (Iesirea cu Sfanta Evanghelie)

Diaconul, stând în mijlocul bisericii, în fata preotului si putin în dreapta sa, zice:

Diaconul: Domnului sa ne rugam. Doamne miluieste.

Preotul zice Rugaciunea Intrarii:

Preotul: Stapâne Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ai asezat în ceruri cetele si ostile înge rilor si ale arhanghelilor spre slujba slavei Tale, fa ca împreuna cu intrarea noastra sa fie si intrarea sfintilor îngeri, care slujesc împreuna cu noi si împreuna slavesc bunatatea Ta. Ca Tie se cuvine toata slava, cinstea si închi na ciunea, Tatalui si Fiului si Sfântului Duh, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.

Dupa rugaciune, diaconul, tinând orarul în mâna dreapta, arata catre rasarit cu mâna dreapta si zice:

Diaconul: Binecuvânteaza, parinte, sfânta intrare.

Preotul, binecuvântând catre sfântul altar, zice încet:

Preotul: Binecuvântata este intrarea sfintilor Tai, totdeauna, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.

Ei se închina de doua ori. Diaconul îi da Sfânta Evanghelie preotului sa o sarute. Amândoi mai fac o închinaciune. Daca însa în biserica este arhiereu(sau la manastire, staret),ei îl înlocuiesc pe preot si diaconul duce Sfânta Evanghelie celui mai mare sa o sarute, sarutând si el mâna acestuia. Dupa ce se termina cântarea, diaconul, stând înaintea sfintelor usi, înalta Sfânta Evanghelie cu icoana Învierii spre popor si zice:

Diaconul: Întelepciune, drepti!

Diaconul intra în sfântul altar prin sfintele usi. Preotul se pleaca catre strani, intra în altar si, luând Sfânta Evanghelie, o aseaza pe Sfânta Masa.

Strana: Veniti sa ne închinam si sa cadem la Hristos. Mântuieste-ne pe noi, Fiul lui Dumnezeu,

(Duminica) Cel ce ai înviat din morti, pe noi, cei ce-Ti cântam Tie: Aliluia.

(în zilele saptamânii) Cel ce esti minunat întru sfinti...

La praznicile împaratesti, în loc de Veniti sa ne închinam..., se cânta stihurile speciale.

Dupa aceasta cântare se cânta troparele si condacele potri vite.

Dupa ce se cânta condacele, diaconul, stând între sfintele usi, cu fata catre credinciosi si, tinând orarul în mâna dreapta, zice:

Diaconul: Domnului sa ne rugam.

Si întorcându-se în dreapta preotului îsi pleaca capul catre acesta.

Strana: Doamne miluieste.

Diaconul zice cu glas încet catre preot:

Diaconul: Binecuvânteaza, parinte, vremea cântarii celei întreit-sfinte.

Preotul îl binecuvânteaza pe cap zicând:

Preotul: Ca sfânt esti Dumnezeul nostru si Tie slava înaltam, Tatalui si Fiului si Sfântului Duh, acum si pururea, - (Pauza)

La sarbatorile mai însemnate si mai cu seama când slujba se face în sobor, preotul se opreste dupa cuvintele : ... acum si pururea, iar diaconul se apropie de sfintele usi si aratând cu orarul catre icoana Mântuitorului, zice:

Diaconul: Doamne, mântuieste pe cei binecredinciosi.

Cei care se afla în altar cânta zicând aceleasi cuvinte.

Diaconul: Doamne, mântuieste pe cei binecredinciosi (de doua ori)

De fiecare data, strana raspunde cu aceleasi cuvinte.

Diaconul: Si ne auzi pe noi.

Este de asemenea obiceiul ca cei din altar sa cânte Si ne auzi pe noi.

Dupa aceasta, diaconul, cu glas mare si înaltând orarul, zice:

Diaconul: Si în vecii vecilor.

Când slujeste preotul singur, zice el însusi: Doamne, mântuieste pe cei binecredinciosi.

Apoi el cânta singur: Si ne auzi pe noi,

dupa care zice: Si în vecii vecilor.

Strana: Amin. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi.

Slava Tatalui si Fiului si Sfântului Duh si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.

În zilele de praznic, se poate zice si alta cântare.

În timpul acestei cântari, preotul citeste în taina:

• Rugaciunea Cântarii celei Întreit-sfinte

Preotul: Dumnezeule cel sfânt, Care întru sfinti Te odihnesti, Cel ce cu glas întreit-sfânt esti laudat de serafimi si slavit de heruvimi si de toata puterea cereasca închinat; Cel ce dintru nefiinta întru fiinta ai adus toate; Care ai zidit pe om dupa chipul si asemanarea Ta si cu tot harul Tau l-ai împodobit; Cel ce dai întelepciune si pricepere celui ce cere, si nu treci cu vederea pe cel ce greseste, ci pui pocainta spre mântuire; Care ne-ai învrednicit pe noi, smeritii si nevrednicii robii Tai, si în ceasul acesta, a sta înaintea slavei sfântului Tau jertfelnic si a-Ti aduce datorita închinare si preaslavire: Însuti Stapâne, primeste si din gurile noastre, ale pacatosilor, întreit-sfânta cântare si ne cerceteaza pe noi întru bunatatea Ta. Iarta-ne noua toata greseala cea de voie si cea fara de voie; sfinteste sufletele si trupurile noastre si ne da noua sa slujim Tie cu cuviosie în toate zilele vietii noastre. Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu si ale tuturor sfintilor care din veac au bine-placut Tie. Ca sfânt esti Dumnezeul nostru si Tie slava înaltam, Tatalui si Fiului si Sfântului Duh, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.

Preotul si diaconul se închina înaintea Sfintei Mese de fiecare data când se cânta Sfinte Dumnezeule...

La Slava... Si acum..., diaconul, de la locul lui, aratând cu orarul spre proscomidiar, zice catre preot:

Diaconul: Porunceste, parinte.

Preotul merge la proscomidiar îsi pleaca capul si zice:

Preotul: Binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului.

Apoi diaconul arata catre scaunul de sus si zice:

Diaconul: Binecuvânteaza, parinte, scaunul cel de sus.

Diaconul ramâne în dreptul coltului sfintei mese. Preotul, se întoarce catre Sfânta Masa, apoi merge catre scaunul cel de sus, zicând:

Preotul: Binecuvântat esti pe scaunul slavei împaratiei Tale, Cel ce sezi pe heruvimi, totdeauna, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.

Preotul sta cu fata catre credinciosi în dreapta scaunului de sus, locul din mijloc fiind rezervat episcopului.

Dupa Slava... Si acum..., diaconul stând între sfintele usi zice:

Diaconul: Puternic.

Si strana cânta Sfinte Dumnezeule....

• Apostolul

Dupa plinirea Cântarii celei întreit-sfinte, diaconul venind între sfintele usi, cu fata spre credinciosi, zice:

Diaconul: Sa luam aminte.

Preotul: Pace tuturor.

Cititorul: Si duhului tau.

Clericii merg si stau înaintea scaunului înalt.

Cititorul sta în mijlocul bisericii cu fata la altar si cânta prochimenul Apostolului. Apoi diaconul zice:

Diaconul: Întelepciune.

Si citetul: Din Epistola catre...

Diaconul: Sa luam aminte.

Cititorul, cu fata la altar, citeste Epistola.

Diaconul ia cadelnita cu tamâie si vine catre preot pentru a primi binecuvântarea , apoi cadeste Sfânta Masa împrejur si în sfântul altar si pe preot, apoi iese din altar si cadeste dupa rânduiala icoanele, jetul arhieresc, stranile, pe citet si, din mijlocul bisericii, pe ceilalti credinciosi. Apoi, intra în sfântul altar, cadind.

• Evanghelia

Întorcându-se catre Sfânta Masa, preotul citeste încetisor rugaciunea dinaintea Evangheliei.

Preotul: Straluceste în inimile noastre, Iubitorule de oameni, Stapâne, lumina cea curata a cunoasterii Dumnezeirii Tale si deschide ochii gândului nostru spre întelegerea evanghelicelor Tale propovaduiri. Pune în noi si frica fericitelor Tale porunci, ca toate poftele trupului calcând, vietuire duhov niceasca sa petrecem, cugetând si facând toate cele ce sunt spre buna-placerea Ta. Ca Tu esti luminarea sufle te lor si a trupurilor noastre, Hristoase Dumneze ule si Tie slava înaltam, împreuna si Celui fara de început al Tau Parinte si Preasfântului si bunului si de viata facatorului Tau Duh, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.

Diaconul, ispravind de cadit, pune cadelnita la locul ei, se apropie de preot si primeste de la el Sfânta Evanghelie si, închinându-se înaintea Sfintei Evanghelii, o ia cu amândoua mâinile si pune capatul orarului peste ea.

Dupa citirea Apostolului, preotul sta între sfintele usi cu fata spre credinciosi si zice:

Preotul: Pace tie, cititorule.

Cititorul:Si duhului tau

Strana: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Diaconul iese cu Sfânta Evanghelie prin sfintele usi. Înaintea lui merg doi purtatori cu sfesnice cu lumânari; diaconul zice:

Diaconul: Binecuvânteaza, parinte, pe binevestitorul Sfântului Apostol si Evanghelist (N)

Preotul, binecuvântându-l, zice:

Preotul: Dumnezeu, pentru rugaciunile Sfântului, întru tot laudatului Apostol si Evanghelist (N) sa-ti dea tie, celui ce binevestesti, cuvânt cu putere multa, spre plinirea Evangheliei iubitului Sau Fiu, a Domnului nostru Iisus Hristos.

Diaconul: Amin.

În zilele saptamânii, preotul binecuvânteaza pe diacon în taina.

Dupa aceasta, diaconul (sau preotul daca nu este diacon) sta între sfintele usi cu fata catre credinciosi, si zice:

Diaconul: Întelepciune, drepti, sa ascultam Sfânta Evanghelie.

Preotul: Pace tuturor!

Preotul sta între sfintele usi, cât timp diaconul citeste din Sfânta Evanghelie.

Strana: Si duhului tau.

Diaconul: Din Sfânta Evanghelie de la (N) citire.

Strana: Slava Tie, Doamne, slava Tie.

Preotul sau diaconul al doilea zice:

Preotul: Sa luam aminte.

Daca nu este diacon, preotul citeste Sfânta Evanghelie, dintre sfintele usi, având de-a dreapta si de-a stânga câte un sfesnic cu lumânare aprinsa.

Dupa citirea Sfintei Evanghelii, diaconul îndreapta cartea catre preot care zice:

Preotul: Pace tie, celui ce ai binevestit.

Strana: Slava Tie, Doamne, slava Tie.

Preotul, primind Sfânta Evanghelie de la diacon, o saruta si-i binecuvânteaza pe credinciosi cu ea în semnul crucii dupa care o aseaza pe Sfânta Masa deasupra sfântului antimis.

Dupa citirea textului Evangheliei, urmeaza de obicei tâlcuirea ei (predica).

Dupa predica, daca se tine acum, se închid sfintele usi, iar diaconul stând în fata sfintelor usi, în mijlocul bisericii, zice:

• Ectenia cererii staruitoare

Diaconul: Sa zicem toti, din tot sufletul si din tot cugetul nostru sa zicem.

Strana: Doamne miluieste.

Diaconul: Doamne, Atotstapânitorule, Dumnezeul parintilor nostri, rugamu-ne Tie, auzi-ne si ne miluieste.

Strana: Doamne miluieste.

Diaconul: Miluieste-ne pe noi, Dumnezeule, dupa mare mila Ta, rugamu-ne Tie, auzi-ne si ne miluieste.

Strana: Doamne miluieste (de 3 ori).

În acest timp, preotul zice în taina Rugaciunea cererii staruitoare.

Diaconul sau, daca nu este diacon, preotul, zice:

Diaconul: Înca ne rugam pentru Prea Fericitul Parintele nostru (N), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, spentru (Înalt-) Prea Sfintitul (Arhi-) Episcopul (si Mitropolitul) nostru (N), si pentru toti fratii nostri întru Hristos.

Înca ne rugam (aici se pomeneste Cârmuirea tarii, dupa îndrumarile Sfântului Sinod), pentru sanatatea si mântuirea lor.

Înca ne rugam pentru fratii nostri: preoti, ieromonahi, ierodiaconi, diaconi, monahi si monahii si pentru toti cei întru Hristos frati ai nostri.

Înca ne rugam pentru fericitii si pururea pomenitii ctitori ai sfânt locasului acestuia si pentru toti cei mai dinainte adormiti parinti si frati ai nostri dreptmaritori crestini, care odihnesc aici si pretutindeni.

Înca ne rugam pentru mila, viata, pacea, sanatatea, mântuirea, cercetarea, lasarea si iertarea pacatelor robilor lui Dumnezeu enoriasi, ctitori si binefacatori ai sfântului locasului acestuia.

Aici se pot pune ectenii pentru diferite cereri.

Înca ne rugam pentru cei ce aduc daruri si fac bine în sfânta si întru tot cinstita bise rica aceasta, pentru cei ce se ostenesc, pentru cei ce cânta si pentru poporul ce sta înainte si asteapta de la Tine mare si multa mila.

• Rugaciunea cererii staruitoare

Preotul: Doamne Dumnezeul nostru, primeste aceasta rugaciune staruitoare de la robii Tai si ne miluieste pe noi, dupa multimea milei Tale, si trimite îndurarile Tale peste noi si peste tot poporul Tau, care asteapta de la Tine mare si multa mila.

Preotul: Ca milostiv si iubitor de oameni Dumnezeu esti si Tie slava înaltam, Tatalui si Fiului si Sfântului Duh, acum si pururea si în vecii vecilor.

Strana: Amin.

• Ectenia pentru pomenirea mortilor

Acum se poate zice ectenia pentru cei chemati, potrivit cerintelor parohiei. De obicei nu se zice în zilele de duminica, în sarbatoarea Învierii sau în zilele de sarbatoare:

Diaconul: Miluieste-ne pe noi, Dumnezeule, dupa mare mila Ta, rugamu-ne Tie, auzi-ne si ne miluieste.

Strana: Doamne miluieste. (de 3 ori)

Diaconul: Înca ne rugam pentru odihna sufletelor adormitilor robilor lui Dumnezeu (N), si pentru ca sa li se ierte lor toata greseala cea de voie si cea fara de voie.

Strana: Doamne miluieste. (de trei ori)

Diaconul: Ca Domnul Dumnezeu sa aseze sufletele lor unde dreptii se odihnesc.

Strana: Doamne miluieste. (de trei ori)

Diaconul: Mila lui Dumnezeu, împaratia cerului si iertarea pacatelor lor, de la Hristos, Împaratul cel fara de moarte si Dumnezeul nostru, sa cerem.

Strana: Da Doamne.

Diaconul: Domnului sa ne rugam.

Strana: Doamne miluieste.

Preotul: Dumnezeul duhurilor si a tot trupul, Care ai calcat moartea si pe diavolul l-ai surpat si ai daruit viata lumii Tale, Însuti Doamne, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai (N), în loc luminat, în loc cu verdeata, în loc de odihna, de unde a fugit toata durerea, întristarea si suspinarea. Si orice greseala au savârsit ei cu cuvântul, cu lucrul, sau cu gândul, ca un Dumnezeu bun si iubitor de oameni, iarta-le lor. Ca nu este om, care sa fie viu si sa nu greseasca; numai Tu singur esti fara de pacat; dreptatea Ta este dreptate în veac si cuvântul Tau, adevarul.

Diaconul: Domnului sa ne rugam.

Preotul: Ca Tu esti învierea si viata si odihna robilor Tai (N), Hristoase, Dumnezeul nostru, si Tie slava înaltam, împreuna si Celui fara de început al Tau Parinte si Preasfântului si bunului si de viata facatorului Tau Duh, acum si pururea si în vecii vecilor.

Strana: Amin.

Diaconul, sau daca nu este diacon, preotul:

Diaconul: Întru fericita adormire, vesnica odihna da, Doamne, sufletelor adormitilor robilor Tai, celor ce s-au pomenit acum, si le fa lor vesnica pomenire.

Si se cânta, în altar o data, apoi la strani de doua ori: Vesnica pomenire.

Strana: Vesnica pomenire.

Ectenia pentru cei chemati

Preotul începe sa desfaca sfântul antimis. Totusi Ectenia si Rugaciunea pentru cei chemati pot fi omise în unele situatii. În acest caz antimisul se desface la zicerea Ecteniei Cererii Staruitoare, înaintea ecfonisului. Daca se omite Ectenia pentru cei chemati, diaconul zice acum Ectenia pentru credinciosi.

Diaconul: Rugati-va cei chemati, Domnului.

Preotul desface partea din stânga sa.

Strana: Doamne miluieste.

Diaconul: Cei credinciosi, pentru cei chemati sa ne rugam, ca Domnul sa-i miluiasca pe dânsii.

Preotul desface partea din dreapta sa.

Strana: Doamne miluieste.

Diaconul: Sa-i învete pe dânsii cuvântul adevarului .

Preotul desface partea de jos.

Strana: Doamne miluieste.

Diaconul: Sa le descopere lor Evanghelia dreptatii.

Preotul desface pertea de sus.

Strana: Doamne miluieste.

Apoi preotul începe sa stearga cu buretele sfântul antimis, din toate partile, spre îndoitura din dreapta.

Diaconul: Sa-i uneasca pe dânsii cu Sfânta Sa sobornicesca si apostoleasca Biserica.

Strana: Doamne miluieste.

Diaconul: Mântuieste, miluieste, apara si-i pazeste pe dânsii, Dumnezeule, cu harul Tau.

Strana: Doamne miluieste.

Diaconul: Cei chemati, capetele voastre Domnului sa le plecati.

Strana: Tie, Doamne.

• Rugaciunea pentru cei chemati

Preotul citeste în taina:

Preotul: Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce întru cele de sus locuiesti si spre cei smeriti privesti, Care ai trimis mântuire neamului omenesc pe Unul-Nascut Fiul Tau si Dumnezeu, pe Domnul nostru Iisus Hristos, cauta spre robii Tai cei chemati, care si-au plecat grumajii înaintea Ta, si-i învredniceste pe dânsii, la vremea potrivita, de baia nasterii celei de a doua, de iertarea pacatelor si de vesmântul nestricaciunii; uneste-i pe dânsii cu sfânta Ta soborniceasca si apostoleasca Biserica si-i numara pe dânsii cu turma Ta cea aleasa.

Preotul zice ecfonisul în timp ce însemneaza crucis cu buretele deasupra sfântului antimis. Apoi îl saruta si îl pune la locul lui, sus în dreapta antimisului.

Preotul: Ca si acestia împreuna cu noi sa slaveasca preacinstitul si de mare cuviinta numele Tau, al Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh, acum si pururea si în vecii vecilor.

Strana: Amin.

Diaconul zice din mijlocul bisericii:

Diaconul: Câti sunteti chemati, iesiti.

Iar de este un al doilea diacon, zice si acesta, dintre sfintele usi:

Cei chemati, iesiti.

Apoi iarasi diaconul, din mijlocul bisericii:

Câti sunteti chemati, iesiti.

Diaconul, dintre sfintele usi:

Ca nimeni dintre cei chemati (sa nu ramâna).

Daca este numai un singur diacon, ori de slujeste preotul singur, preotul zice tot dialogul:

Câti sunteti chemati, iesiti.

Cei chemati, iesiti.

Câti sunteti chemati, iesiti.

Ca nimeni dintre cei chemati (sa nu ramâna).